Salutare! Știu, că, a trecut mult timp de când nu am mai scris, dar am fost foarte ocupat, și nu am mai avut timp de nici o aventura.
Dacă noi nu am mai avut timp pentru nici o aventura, atunci aventura și-a facut timp pentru noi. :)))
Cum celui mic îi plac foarte trenurile, am zis să-i facem o surpriză și să mergem cu trenul până la Filiași: coborâm, cumpărăm mâncare, apoi cu următorul tren ne întoarcem acasă. Am ajuns la gară, și am luat biletele pentru tren. am cerut bilete și pentru dus și pentru întors, dar domna de la ghiseu a refuzat sa ne dea. Discuție:"Unde mergeți?""Pana la Filiași, să-l plimbăm pe cel mic cu trenul". "Era mai ieftin să-l plimbați cu tramvaiul!" "Știe diferența. Da-ți-ne bilete și pentru dus și pentru întors". "Va dau pentru dus, pentru întors mai bine va luati de acolo, că poate pierdeti trenul". Ne-am gandit ca nu are cum, dar am acceptat oferta doamnei cu biletele doar dus.
Am urcat în tren, și am încercat să-i arătăm celui mic tot felul de lucruri, pe geamul trenului, să-i distragem atenția, după 10 minute, deja se plictisise. Am urcat chiar la clasa a 2 a, să-i arătăm împrejurimile, totul părea mai frumos de acolo. Cand trenul a ajuns în Filiași, am coborat de la clasa a 2 a, la clasa 1, dar când am ajuns la ușa de ieșire, trenul a pornit din loc. Noi am început să ne amuzăm, de situație, văzând-ne, controlorul a venit la noi. I-am spus ce s-a întâmplat, și zis că ne lasă până să mergem cu trenul până la Turceni. Mulțumim.
Am coborât la Turceni, moment în care celui mic i s-a făcut foame. De unde să cumperi mâncare, într-o gară, aflată în câmp?
De la o doamna sosită la gară, am aflat că, la intrarea in oraș, la ceva timp de mers, este o patiserie, dar nu știe dacă mai este încă deschisă. Cum mai aveam mult până venea trenul, am plecat să căutăm patiseria. După aproximativ jumătate de ora de mers, am gasit-o. Era chiar lângă o sală de fitnes. Afacere, nu glumă! Mâncai produse de patiserie, apoi te duceai la sala de fitnes, să dai jos ce ai mâncat, apoi după atât de mult efort, ți de făcea foame, și te întorceai din nou la patiserie să cumperi mâncare. Era un adevărat cerc vicios. După ce am luat mancare, am mers la un loc de joacă, unde cel mic și a făcut câțiva prieteni. Am stat acolo destul de mult timp. Când se apropia ora sosirii trenului, am plecat luându-ne la revedere, de la noii prieteni.
În drumul spre gară, am prins un apus de soare, perfect. Am ajuns la gară, și peste ceva timp a sosit trenul, dar între timp cea mică a intrat în vorbă cu un domn mai în vârstă, pe care l-a făcut să zâmbească. A sosit trenul, am urcat, iar în drumul spre casă, cei mici au adormit în bratele noastre.
