Salut, vara trecută, am decis să facem o mică excursie în stațiune Băile Herculane. Am plecat de acasă la ora 12.00 și am urmat ruta Mihăița, Filiași, Strehaia, Orșova, Băile Herculane, pentru a ajunge la destinație.
În timp ce ne îndreptam spre Strehaia, am observat, ca în depărtare, deasupra orașului, începe să se formeze o furtună. Am avut parte de o imagine superbă, dar când am ajuns în centrul orașului Strehaia, am avut parte de o ploaie atât de puternică încât a fost nevoie să oprim mașina pe marginea drumului, și să așteptăm să încetinească ploaia, ca să putem înainta.
Am ajuns la Băile Herculane, în jurul orei 14:00, și deși ploua, primul lucru pe care l-am făcut, a fost să coborâm din mașină și să facem poze cu învolburatul râu Cerna. "Festivalul pozelor" a continuat și mai departe, ajunși în centrul stațiunii am făcut câteva fotografii; statuii lui Hercule și clădirilor cu iz istoric proaspăt modernizate. Din păcate, o clădire istorică extrem de importantă a fost dată uitării, și aici mă refer la clădirea "Băilor Imperiale Austriece", care se află într-o stare avansată de degradare.
Când te gândești că bazele acestei stațiuni au fost puse cu aproape 2000 de ani în urmă de către împăratul Traian, îți dai seama că omul este ceva trecător, pe când creațiile omului pot trăi etern. Împăratul Traian nu este singurul lider marcant care a poposit în această zonă, după anexarea zonei de către Imperiul Austriac, stațiunea "Băile Herculane" a fost vizitată de împărați (Francisc I, Franz Iosef) și împărătese (Carolina, Elisabeta) austriece.
Ne-am continuat drumul spre bazinul termal "La cădițe", unde deși ploua, era atât de multă lume, încât se putea păstra, cu greu, distanțarea socială. Am continuat să mergem, spre lacul Prisaca, dar din păcate, am ajuns într-un drum înfundat și a trebuit să ne întoarcem.
La plecare, am trecut pe lângă gara din "Băile Herculane"; cândva, aceasta era una dintre cele mai frumoase gări din România... acum, încă, își mai păstrează, ceva, din strălucirea de odinioară.
