Salut, după ce am luat masa în orașul Vulcan, am hotărât să plecăm spre următoarea noastră destinație, și anume, Peștera Bolii. Pentru a ajunge la destinație a trebuit să trecem prin Petroșani.
Petroșani este un fost oraș minier, situat pe Jiul de Est, fiind considerat cel mai important oraș din zonă, fiind centru universitar ( având trei facultăți), având un teatru , dar și un Muzeu al Mineritului. Situat la poalele muntelui, Petroșani se bucură de un peisaj foarte frumos, și de un aer mult mai curat decât multe orașe. Eu cred că Petroșani este un oraș cu foarte mare potențial, și că omul potrivit, ar putea duce orașul la potențialul său maxim.
După ce am trecut de Petroșani, am rătăcit puțin pe drum, gps-ul ne-a băgat din nou pe un drum greșit, dar în final am ajuns la Peștera Bolii.
Peștera Bolii este o peșteră foarte frumoasă. Ceea ce o face deosebita de celelalte peșteri, este că, aceasta este traversată de un pârâu, iar intrarea in această peșteră se face pe lângă acesta, pe o poteca special amenajată. La câțiva zeci de metri în interiorul peșterii, se află un mic amfiteatru, o mica scenă unde se pot ține, mici ateliere de creație sau mici concerte. Pe tot parcursul peșterii se află poduri, cu ajutorul cărora poți traversa de o parte și de alta pârâul. Unele poduri erau instabile, și foarte sensibile, în timp ce altele, erau foarte solide. Noi am mers, doar în zona iluminată a peșterii, până aproape de grota liliecilor. Curios este faptul că această peșteră poate fi inundată, și poate fi inaccesibilă dacă pârâul crește suficient de mult.
Mi-a plăcut mult vizita la această peșteră, prin prisma faptului că ne puteam mișca liber, dar mai ales prin faptul că a fost prima peșteră pe care am vizitat-o împreună cu Emi, care a făcut ochii mari cât cepele.
După ce am vizitat Peștera Bolii, am plecat spre Hunedoara, iar drumul ne-a purtat și prin Hațeg și împrejurimi. GPS-ul a jucat din nou un rol important. În loc să ne ghideze pe un drum circulat, un drum bun, unde puteai să mergi mai repede cu mașina, ne-a ghidat pe un drum de munte, de unde am apucat să vedem o bună parte din peisajele frumoase din țara Hațegului. La un moment dat am oprit mașina și am cules și mure, o farfurie întreagă. Parca în sinea lui gps-ul a zis, "e păcat să ratați o așa frumusețe de peisaj, mai bine va bag pe aici, și o să mi dați o bere mai târziu".
Cum distanța dintre Petroșani și Hunedoara este una destul de mare, mi-am dat seama că, pentru oamenii din orașele din Valea Jiului este mai ușor să vină în orașele Olteniei, atunci când au ceva important de rezolvat decât în orașele din propriul județ.
