Salut, anul acesta, la sfârșitul lunii februarie, după miezul nopții, pe când mă odihneam în patul meu de la cămin, am primit un telefon de la un număr necunoscut. Am răspuns, și cum vocea de la telefon nu mi se părea cunoscută am intrat la bănuieli. Apoi telefonul a fost preluat de prietena mea, și am primit următoarea întrebare: "Nu vrei să facem o excursie nocturnă?"
Bineînțeles, că la început am obiectat: "E trecut de miezul nopții, iar mâine sunt la serviciu", "Îmi e foarte somn, și trebuie să dorm".. Etc, etc, dar până la urmă, după ce mi s-a promis că o să pot dormi în mașină, am acceptat să merg.
În 10 minute, mi-am schimbat hainele și am ieșit la poarta căminului, iar de acolo am plecat, toți 3 în excursia noastră nocturnă. Inițial, am crezut că vom merge pe dealul de la Bucovăț, dar după aproximativ 5 minute de mers, cu mașina, am zis... "Mergem la Rânca, pe Transalpina, nu-i așa?", ,, Da!" mi s-a răspuns scurt.
Deși călătoria a durat câteva ore bune, nu am putut dormi deloc, ba chiar am trecut în scaunul din dreapta și am fost copilotul care a dat indicații perfecte. La un moment dat, am fost opriți de o mașină de poliție, iar polițiștii după ce ne-au verificat actele ne-au întrebat unde mergem: "Pe aici, prin apropiere!" am răspuns noi, în mod sigur dacă ne-ar fi întrebat numele unei localități nu am fi putut spune altceva decât "Rânca". Apoi, am stabilit ca la întoarcere, dacă o sa ne întrebe cineva de unde venim, să răspundem că de la "Jupanesti" .
În momentul în care, efectiv, am început să urcăm pe Transalpina, au început să ni se înfunde urechile datorită deferenței de presiune atmosferică. Inițial, ne-am propus să urcăm până în vârful muntelui, dar datorită faptului că de la o anumită altitudine se așternuse zăpadă și gheață pe carosabil, am fost nevoiți să tragem undeva pe dreapta și să ne bucurăm "de peisaj".
Cum am coborât din mașină, deși era destul de frig, primul lucru pe care l-am făcut a fost să intrăm în zăpadă. Era prima zăpadă din acea iarnă și am vrut să ne bucurăm, cât de mult puteam, de ea. Ne-am jucat cu zăpadă, ne-am bătut cu zăpadă și deși înghețasem de frig, și aveam zăpadă în ghete, eram fericiți. Undeva, în bezna nopții, în depărtare se vedeau luminile unui oraș, nu știu exact despre ce oraș era vorba, dar era un peisaj minunat.
Drumul de întoarcere a fost destul de lung și obositor. Am ajuns în Craiova la ora 6:00, dimineața, iar peste 2 ore trebuia să plec la muncă. Totuși, excursia din acea noapte (00:00 - 03:00- 06:00), a fost una dintre cele mai faine excursii de până acum.
