Salut, azi aș vrea să vorbesc despre al treilea an petrecut la Departamentul de Artă, din Craiova.
Al treilea an la Departamentul de Artă, din Craiova, a fost anul marilor spectacole, mai precis anul spectacolelor de licență. În acest an am realizat două spectacole "4.48 Psihoză" de Sarah Kane și "Avioane de hârtie" de Elise Wilk.
Înainte de toate, anul III, a început cu participarea la festivalul de teatru de la Carei, din toamna anului 2016. Drumul până la Carei, a fost unul obositor, a durat 14-15 ore, am schimbat 3 trenuri diferite, iar seara când am ajuns, tot ce ne doream era să mergem în camerele noastre și să dormim. Am plecat din Craiova în jurul orei 08:00, însă din cauză unei întârzieri, am pierdut trenul care trebuia să ne ducă de la Timișoara la Carei. După o lungă așteptare am luat un tren care ne-a dus de la Timișoara la Arad, și un alt tren care ne-a dus de la Arad la Carei. Înghețați de frig, am ajuns la Carei în jurul orei 23:00, cu câteva ore mai târziu decât ar fi trebuit.
Ajunși la Carei, am mâncat, apoi, am fost cazați la motelul "Vraja Viilor". A doua zi de dimineață, ghidat de GPS, am făcut o mică plimbare prin Carei. Spectacolul de a doua zi (examenul nostru din anul II sem II), jucat la Teatrul din Carei, a fost acceptabil, din păcate oboseala de pe drum și-a spus cuvântul. Drumul de întoarcere l-am realizat cu microbuzele, până la Timișoara, iar de acolo până la Craiova cu trenul. Micul orășel, Carei, este un loc frumos, unde majoritatea localnicilor vorbesc maghiară, și unde poți vizita Castelul Karolyi.
Primul nostru spectacol de licență din anul III, s-a numit "4:48 Psihoză", de Sarah Kane. Spectacolul a fost regizat de către un regizor american, venit la Universitatea din Craiova. Lucrul la acest spectacol a început în toamna anului 2016 și a durat până la finalul lunii ianuarie, 2017. Pregătirea spectacolului a început prin niște jocuri pentru ca regizorul să ne cunoască mai bine, apoi am trecut la citirea și învățarea textului, apoi la alegerea muzicii și obiectelor de recuzită și apoi la lucrul la scenă. Ca muzică, am ales câteva melodii triste, iar ca obiecte de recuzită am folosit 2 scaune, o sticlă și un pahar și câteva tuburi. Locul de desfășurare a acțiunii era nicăieri. În acest spectacol am fost Sarah Kane, fiecare dintre noi avea câteva bucăți de text și fiecare dintre noi era Sarah Kane. Cel mai mult am iubit la acest spectacol, momentul în care, noi "ieșeam din ferestre" și surprindeam publicul.
Cel de al doilea spectacol de licență s-a numit "Avioane de hârtie", de Elise Wilk. Acest spectacol a fost regizat de către un regizor extrem de talentat care a știu să ne pună în valoare pe fiecare dintre noi. "Avioane de hârtie" a fost un spectacol despre părinți, despre școală, despre copilărie, despre dragoste și despre tinerețe. Acțiunea spectacolului se desfășura atât în sala de clasă cât și în curtea școlii. În acest spectacol am primit rolul lui Alex, băiatul rău din liceu, care a avut o copilărie nefericită, care era adorat de fete și care se lua de cei mai slabi ca el. Am iubit multe lucruri la acest spectacol: faptul ca decorul (băncile din clasă) a fost realizat de către noi, faptul că am jucat acest spectacol de multe ori cu sala plină, faptul că atunci când jucam acest spectacol mă simțeam extraordinar sau faptul că am participat cu el la multe festivaluri.
"Avioane de hârtie" a fost, este și va rămâne spectacolul meu preferat din timpul facultății, fiind o recompensă a muncii noastre în facultatea de teatru.
